CONCURS CREAȚIE SuperBlog

Meditații online la matematică? Da, la Centrul Unirea!

Pentru multi dintre noi restricțiile impuse de pandemia de Covid-19 au însemnat adevărate tragedii, irascibilități, angoase, depresii, anxietăți, motive de critici dure, revolte publice, suspiciuni de conspirații naționale, europene sau mondiale la adresa autorităților publice, medicilor, mass-mediei și a altor personalități publice.

Pentru mine nu au reprezentat nimic din toate acestea întrucât personalitatea mea este pretabilă respectării regulilor impuse de autorități și manifest un grad mare de adaptabilitate și de conformare la legislație. De asemenea le-am considerat măsuri de asigurare a sănătății publice necesare pentru exercițiile de evitare a infectării cu un virus nou și necunoscut.

În plus, deși am manifestat atenție aproximativ egală la susținerea variatelor puncte de vedere prin mijloacele mass-media, mie personal și rudelor mele apropiate aceste restricții nu ne-au produs rumoare și manifestări de nesupunere. În fond nu ne-au făcut nimic rău pentru că oricum obișnuiam să ne spălăm pe mâini, să ne igienizăm și să curățăm suprafețele și obiectele din case cu soluții destul de bune care asigurau și înainte dezinfectarea acestora numai că nu o conștientizam așa.

Vaccinuri antigripale obișnuiam să facem anual și am făcut toate vaccinurile obligatorii în perioada copilăriei și adolescenței, astfel încât pentru noi tripla vaccinare anti Covid-19 nu a reprezentat o anomalie, ci un eventual mijloc de protecție și de prevedere necesar, fără a avea certitudinea utilității.

Faptul că autoritățile ne-au impus să umblăm cu măști de protecție pe figură pentru mine a reprezentat o bună ocazie să nu par ciudată în aer liber când îmi protejam nasul și gura ca să nu am obișnuitele accese de tuse seacă ce mă însoțesc de câțiva ani în perioadele cu vreme răcoroasă.

Nici o clipă nu am crezut că respirând aerul din măști ne vor deceda neuronii prin comparație cu medicii chirurgi care dintotdeauna au purtat zilnic măști de protecție și nu au devenit idioți ci, dimpotrivă, odată cu trecerea timpului au devenit tot mai experimentați și mai buni în exercitarea specializărilor lor.

Învățământ online versus învățământ fizic

Trecerea cursurilor și a activităților în online nu mi-a creat absolut nici o problemă ci, dimpotrivă, am considerat că în sfârșit suntem obligați de împrejurări să progresăm. Am participat la toate cursurile online, la toate ședințele și mi-am desfășurat activitatea de acasă cu mai mult entuziasm, implicare și rezultate pozitive decât în toate perioadele vieții mele în care mi-am absolvit învățământul obligatoriu și toate studiile universitare și mi-am desfășurat activitatea profesională în format fizic.

În sfârșit, mi-am spus, din punct de vedere al tehnologiei informatice am ajuns și noi în mileniul III târâți de Covid-19. Altfel șansele erau minimale ca majoritatea populației să învețe să se descurce în mediul online și să beneficieze de facilitățile acestuia.

Dacă în cursul vieții nu aș fi absolvit mai multe forme de învățământ preponderent în format fizic și nu aș fi participat în timpul pandemiei la astfel de cursuri online cu durată în timp nu aș fi avut termeni de comparație. Poate că aș fi îngroșat și eu rândurile celor ce au susținut vehement că învățământul online nu e util, nu e de bună calitate, nu e benefic nimănui. Ei bine, nu este adevărat!

Învățământul online nu este de bună calitate tot în condițiile în care învățământul fizic nu este de bună calitate: lectorul sau profesorul nu își cunoaște cursul pe care îl are de predat și se prinde toată asistența că îl citește în timp ce îl dictează, acesta nu l-a citit suficient de mult cât să îl rețină și să îl înțeleagă anterior predării astfel încât nu îl poate explica și nu poate oferi exemple simple ca să fixeze noțiunile, definițiile, clasificările etc predate, nu are vocație sau experiența necesare pentru predare.

În plus, poate cadrul didactic nu dispune de tehnologia minimală sau nu are cunoștințe minimale de utilizare a calculatorului și al internetului ca să se poată întâlni online cu elevii și totodată probabil se teme că toate aceste stângăcii vor fi înregistrate de către elevi sau părinți și difuzate către public.

Dacă nu se află în nici una sau în toate aceste situații, atunci ce motive ar putea avea un profesor bun sau un lector bun să se teamă și să respingă mediul online atât de comod și de facil de a fi utilizat de către orice persoană de oriunde, inclusiv din intimitatea, siguranța și liniștea oferite de propria locuință?

Copiii și tinerii utilizează internetul zilnic și de mai multe ori pe zi pe rețelele de sociale, pe diferite programe, aplicații și jocuri petrecând mai multe ore pe zi la calculator, laptop, tabletă și telefon spre disperarea părinților. De ce atunci adulții nu pot întelege și accepta faptul de a le transmite informații și de a-i educa în mediul online cu care aceștia au o puternică legătură și cu care se simt familiarizați, în largul lor?

În ceea ce privește invocarea lipsei socializării în mediul online mi s-a părut o mare idioțenie să susținem în era tehnologiei informatice că discuțiile online, ședințele online și cursurile online cu microfoanele și camerele de luat vederi pornite nu reprezintă interacțiuni sociale și socializare. S-a spus că suntem popor latin, balcanic și că de aceea avem nevoie de contacte sociale fizice și de contact fizic când socializăm.

Pentru mine înseamnă o bună educație să nu ne atingem și să nu ne îmbrățișăm când ne întâlnim fizic și vorbim dacă nu facem parte din aceeași familie sau nu suntem rude apropiate. M-aș simți foarte stingherită, fâstâcită, contrariată, scandalizată dacă m-ar atinge și m-ar îmbrățișa toate persoanele cu care trebuie să mă întâlnesc și să vorbesc zilnic.

Înainte de această pandemie eu nu am mers niciodată pe stradă, prin magazine, la serviciu, în mijloace de transport în comun, la cursuri ori în vacanțe îmbrățișând sau atingând persoane străine, cunoștințe, profesori, șefi, colegi și prieteni. Îți amintești că tu îi îmbrățișai zilnic pe toți prietenii, cunoscuții, colegii, profesorii și șefii tăi când îi întâlneai fizic? Obișnuiai să îi atingi sau să îi mângâi ori să îi pipăi în public în timp ce le vorbeai dacă nu aveați o relație intimă? Nu cred.

Citind despre meditațiile la matematică online care se desfășoară la Centrul Unirea și în 5 puncte din țară mi-am zis că este un lucru excelent ca măcar în mediul privat să se mențină învățământul online pe care îl câștigasem în pandemie, dar la care învățământul de stat a renunțat cu atâta ușurință.

Întotdeauna oamenii au manifestat și vor manifesta reticență la adoptarea unor lucruri, obiceiuri și activități noi care nu le procură o plăcere imediată. Totuși nu m-aș fi așteptat ca tocmai domeniul învățământului de stat să manifeste atâta rezistență la o schimbare cu atât de multe beneficii cum este învățământul online.

Învinși de frica profesorilor de a fi înregistrați în timp ce își prestează activitatea profesională ca și când nu ar fi fost de acord să o presteze la standarde înalt calitative, decidenții revenirii la învățământul fizic au neglijat toate avantajele învățământului online. În primul rând nu au acceptat faptul că este facil în orice cătun cu un minim de tehnologie: un telefon Smart sau o tabletă și o conexiune la internet.

Apoi nu s-au lăsat impresionate autoritățile de faptul că familiile sărace care nu își permiteau să plătească cheltuielile cu transportul, chiria, ținutele, mâncarea și banii de buzunar alocate copiilor, au fost dintr-o dată și pe termen lung scutite de ele și au putut să își țină copiii acasă de unde să participe la cursuri fără jena sărăciei și disperarea lipsei banilor.

Probabil nu s-au gândit nici la faptul că, dacă ar fi eliminat risipa bugetară cel puțin cu nenumăratele doze de vaccinuri cumpărate în plus și oferite gratis altor țări ca să nu expire și să le arunce, ar fi putut achiziționa pentru absolut toți elevii și studenții câte o tabletă și prima cartelă cu internet pentru a implementa durabil la nivel național învățământul online.

Am fost de râsul-plânsul cu unele cadre didactice și unii mai mari din învățământ care susțineau că au nevoie de cursuri de formare profesională pentru a preda online și că materiile și programele didactice trebuie adaptate pentru a putea fi predate online.

Despre ce cursuri de formare profesională pe banii statului, adică ai cetățenilor vorbim? Pe elevi cine i-a cursat ca să conecteze aparatura IT la internet, să participe la cursuri online și să fie examinați online? Până și copiii zilelor noastre învață să utilizeze aparatura conectată la internet și sunt activi în mediul online înainte de a renunța complet la olică și a învăța bine să meargă, să vorbească și să se descurce singuri.

În ceea ce privește adaptarea materiilor și a programelor didactice m-am gândit că informațiile de transmis sunt exact aceleași, singura diferență fiind că nu se transmit în sala de clasă ci din sufrageria, dormitorul sau bucătăria propriei locuințe. Nu trebuie regândite și rescrise științele exacte, spre exemplu, cu prilejul predării online. Tot aceleași sunt informațiile și cursurile de predat indiferent de mediul fizic sau online în care se predau.

Nefiind familiarizați cu internetul, aceștia nu au înțeles și acceptat simplul fapt că nu s-a schimbat absolut nimic în învățământ cu prilejul trecerii la învățământul online cu excepția locației în care se țineau cursurile. Din astfel de considerente au calificat mediul online ca fiind Bau-Bau și au tăbărât pe el ca să îl desființeze.

Nu manifesta și tu aceeași reticență la progresul care îți poate determina copilul să stea concentrat pe învățătură în mediul online care este atât de atractiv pentru copiii și tinerii zilelor noastre! Faptul că noi am participat la cursuri în format fizic în copilăriile și adolescențele noastre nu justifică respingerea învățământului online de azi cu toate beneficiile acestuia.

Dacă observi că fiul sau fiica ta petrece mai multe ore pe internet decât întâlnindu-se fizic cu prietenii este un indiciu foarte clar că acolo trebuie sa îi furnizezi informațiile esențiale și să îi oferi acces la educație, în mediul pe care îl preferă și pentru care manifestă interes.

Probabilitatea de a-i stârni interesul și ai captiva atenția este mult mai mare în mediul online în care petrece mult timp cu plăcere, decât într-o sală de clasă unde poate că se plictisește, nu este atras de profesorori și e absent sau în sufrageria unui profesor meditator unde nu se simte confortabil pentru că s-a dus obligat de tine și privește cu disperare ceasul pe ascuns.

Ghidează-ți copilul spre educație în mediul online dacă acesta îl captivează și îl fascinează, în loc să îi faci program de o oră pe zi la calculator, ori să pleci la serviciu cu cablul de date în geantă în speranța că va citi și își va învăța cursurile în format fizic dacă îl privezi de mediul online. Fii prietenul copilului tău ghidându-i educația în mediul și în termenii lui dacă vrei să nu te păcălească și să nu învețe în detrimentul lui mai târziu.

Nostalgia anilor de școală și de meditații

Pe măsură ce citeam despre beneficiile pe care le oferă Centrul Unirea prin meditațiile online la matematică m-au cuprins nostalgiile propriilor meditații din perioada când eram elevă. La nivel național nu aveam calculatoare, laptopuri, tablete, telefoane smart sau televizoare smart și nici internet.

Nici nu știam că există așa ceva în lume până la mult timp după revoluția din 1989 și nici nu știam să ne dorim astfel de aparatură pentru că nu știam ce reprezintă. Așa cum era organizată societatea în care trăiam atunci nici nu ar fi fost de conceput să dețină populația astfel de facilități tehnologice și informaționale și nici nu am fi avut ce să facem cu ele.

Din astfel de motive toate contactele noastre sociale se desfășurau fizic, la telefoanele fixe sau deloc. La fel și în toți anii de învățământ obligatoriu cursurile la care am participat s-au desfășurat numai în mod fizic.

Eu am avut privilegiul să avem în neam profesori la materiile de bază de la care am beneficiat uneori de meditații gratuite și, în plus, să particip la unele olimpiade școlare pentru care în prealabil primeam meditații gratuite de la profesorii noștri de la școală.

Astfel, eu și mai ales părinții mei, am avut norocul să nu plătim ședințele de meditații cu excepția unor testări particulare cu scurte recapitulări intensive înainte de examenele mai importante din viața mea de elev. Îmi amintesc în principal răbdarea cu care mătușa mea, profesoară de matematică la un liceu, în sufrageria casei sale mă așeza periodic pentru minim două ore la masa ei obișnuită pentru meditații.

Îmi explica uneori lecțiile la care participasem în clasă și lucram împreună tot ce considera important până când se convingea că nu mai aveam nelămuriri și stăpâneam materia predată. În clasa a VIII-a, văzând că nu vizualizez ce îmi explica la geometrie, a luat coli de hârtie, lipici și o foarfecă și a tăiat figuri geometrice diferite pe care mi le-a răsucit în jurul axei lor și le-a lipit ca să înțeleg ce forme geometrice rezultă, ce probleme și exerciții aș fi putut să întâlnesc în legătură cu acestea și ce calcule trebuiau efectuate.

Nu am uitat nici modul iritat cu care mi-a tăiat rapid cu foarfeca conul ca să văd trunchiul de con, piramida ca să văd trunchiul de piramidă și să mi se limpezească privirea tâmpă. Cred că am rezolvat mii de exerciții și probleme împreună înainte de examenele de treaptă și de bacalaureat așa cum era atunci învățământul obligatoriu înainte și imediat după Revoluția din decembrie 1989.

Toate aceste ore suplimentare de meditații mi-au permis să iau note destul de bune la școală, să particip la olimpiade dar fără rezultate excepționale și să-mi iau toate examenele importante până la examenul de bacalaureat inclusiv.

Nu am dezvoltat o pasiune pentru matematică însă nici nu îmi era indiferentă fiind considerată o materie de bază în învățământul obligatoriu la vremea respectivă. Fără să știu matematică, fizică și limba și literatura română nu puteam să îmi iau examenele importante până la finalizarea liceului.

Astfel, parțial împotriva voinței mele, am învățat matematică și fizică atât cât să trec onorabil dintr-un an în altul și de examenele importante. Norocul meu a fost materia Limba și literatura română la care învățam de plăcere și care m-a ajutat întotdeauna să îmi ridic mediile generale.

Sincer chiar mi-a plăcut întotdeauna elevă fiind să rezolv exerciții și probleme la algebră, trigonometrie și geometrie în spațiu, însă vor rămâne printre misterele vieții mele geometria plană și analiza matematică. S-a petrecut un lucru care nu ar fi trebuit să se întâmple la începutul clasei a XI-a și ulterior ceea ce mi-a creat o problemă pentru care puteam să ratez examenul de bacalaureat.

Mai exact am învățat bine la algebră, am participat și la orele de analiză matematică, am luat notițe ca de obicei, dar pentru că ni s-a schimbat profesorul care avea o altă metodă de predare ori pentru că nu mi-am dat interesul suficient nu am înțeles-o de la început și nici pe parcurs astfel încât am ignorat-o complet.

Din nefericire nu m-a ignorat ea și bineînțeles că am avut la examenul de bacalaureat și subiecte de analiză matematică pentru care abia am luat o notă de trecere. Lucrasem intensiv cu mătușa mea la materia analiză matematică, dar nu avea cum să îmi bage în cap înainte de examen materie pe care eu nu o citisem, nu o înțelesesem și la care nu lucrasem absolut nimic acasă timp de doi ani.

Ulterior nici în perioadele cursurilor universitare nici în cursul vieții de adult nu am avut nici o legătură cu matematica exceptând diferite calcule cu operații matematice obișnuite. Consider anii aceia de predare a matematicii și de meditații în mare parte pierdere de timp? Nu, sunt foarte importanți anii de școală, este foarte important faptul că există învățământ obligatoriu și meditații și aș lua-o bucuroasă de la început dar în alt mod.

Meditațiile la matematică de la metode învechite la modern

Aș duce cu mine în trecutul meu de elev toată tehnologia informatică din prezent și aș milita pentru învățământul online, pentru desfășurarea tuturor cursurilor și a meditațiilor online, cu excepția orelor de educație fizică și sport și a orelor în care este absolut necesară participarea în laboratoarele de fizică, chimie, biologie și specialități tehnice.

Dacă mule persoane au dezvoltat depresii, anxietăți și revolte pentru că în timpul pandemiei au fost obligați de către autorități să stea mai mult timp în propriile case (!) este limpede că nu pot înțelege astfel de realități facilitate de progresul tehnologic. Cu atât mai puțin vor accepta mediul online, avantajele învățământului online, ale desfășurării activității profesionale online, ale întâlnirilor online, ale socializării preponderent online.

Noi ”internauții” nu ne refugiem în mediul online de teama socializării, ci pentru că profesiile noastre se desfășoară în mediul online, pentru că majoritatea contactelor sociale au aceleași preocupări și este mult mai facil să ținem legătura și să colaborăm în acest mod. Nu mai putem trimite porumbei voiajori în zilele noastre pentru a transmite informații decât dacă ne pasionează creșterea porumbeilor voiajori și vrem să îi testăm.

Dacă ar fi să încep școlarizarea mea acum și să aleg între formatul fizic și formatul online al predării cursurilor și al desfășurării tuturor activităților școlare în mediul online aș prefera învățământul online fără rezerve și totodată l-aș recomanda oricui. Dacă ar trebui să particip la meditații le-aș prefera pe cele desfășurate online, ba chiar m-aș simți ca pe vremea lui Pazvante Chiorul să pierd două ore dus-întors cu transportul și să stau alte două ore atentă în sufrageria unui cadru didactic meditator.

Aș participa la meditații online la matematică? Da, la Centrul Unirea, pentru că acolo cadrele didactice sunt selectate datorită competențelor dovedite și experienței lor profesionale, iar copiii își pot schimba cadrul didactic dacă simt că nu rezonează cu acesta ori cu metoda didactică abordată de acesta. Ședințele de meditații online se desfășoară individual sau în grupe de maxim 5-6 elevi.

De asemenea se organizează sesiuni speciale de meditatii matematica online în vederea susținerii examenelor de Evaluare Națională, dar și meditatii matematică bacalaureat. Dintre proiectele Centrului Unirea foarte cunoscut publicului implicat este ”Bacul lui Andrei” – un proiect în care toate ședințele de pregătire pentru „bac” ale elevului Andrei au fost transmise LIVE și astfel au fost oferite informații gratuite tuturor elevilor interesați.

Alte proiecte foarte utile elevilor sunt grupurile de suport pe Facebook și pe WatsApp unde elevii pot adresa întrebări referitoare la problemele de matematică la care nu găsesc rezolvare, iar profesorii Centrului Unirea le răspund.

Centru de meditații online la matematică Unirea oferă posibilitatea ca toate ședințele de meditații să fie înregistrate, astfel încât și cursanții să poată revedea ședințele de pregătire ori de câte ori doresc. De asemenea părinții elevilor beneficiari au posibilitatea oricând să verifice modul în care se desfășoară meditațiile online.

Nu este minunat? Comparând toate aceste facilități cu meditațiile la care am participat eu le văd ca pe niște metode învechite care nu se mai potrivesc cu elevul modern al zilelor noastre. Ce n-aș da oare ca să particip la astfel de meditații matematică online pentru pregătire bac din postura de tânăr elev cu un nou parcurs al vieții? Dacă nu crezi că învățământul online și meditațiile matematică online sunt viitorul societății moderne, cere-i opinia copilului tău și ascultă ce spune și ce preferă.

În unele cazuri poate preferă metoda clasică de meditații desfășurate fizic cu dezavantajul timpului pierdut pe deplasări și disconfortul de a petrece câte două ore de două ori pe săptămână în sufrageria unui profesor cu care poate că nu poate stabili o conexiune întrucât deseori nu este cadrul didactic pe care îl are la clasă.

În alte cazuri poate preferă facilitățile și beneficiile meditațiilor online și în acest caz nu sta pe gânduri și nu îl contrazice ca să nu se răzgândească: ia imediat legătura cu Centrul Unirea, înscrie-l, încheie contractul și permite-i să beneficieze de meditații fiscalizate la matematică, într-un cadru organizat online.

Sursa fotografiilor: Centrul Unirea

Sursa articolului: Centrul Unirea

Notă: Articolul a fost scris pentru Proba nr. 6 a concursului Spring SuperBlog 2022, a 24-a ediție a proiectului, care se desfășoară începând cu 1 martie 2022, titlul probei fiind Meditații online la matematică? Da, la Centrul Unirea! propus de Centrul Educațional Unirea.

Notă: Dacă vrei să vezi un model de articol pentru înscrierea în concurs te poți inspira de aici.

1 comentariu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: